acum inteleg in sfarsit... stiti mereu se zice ca intr-o relatie e cineva ce iubeste mai mult..De ceva vreme s-a aprins un beculet in capsorul meu, pe care l-am ignorat de altfel, si am realizat ca mereu EU am fost cea care a facut compromis peste compromis, iar intre acestea m-am pierdut...ca identitate..personalitate..tot ce vreti. Mi-am modelat atat de tare sufletul incat am impresia ca a ramas pe undeva gol. Si s-ar putea sa nu fie doar in imaginatia mea, caci ma aflu intr-o situatie in care, marturisesc , nu am crezut ca o sa ajung ever..
Ce situatie va intrebati? Pai sa o luam asa incetul cu incetul..invatata ca mereu sa fac pe plac altora si sa iubesc almost no matter what..am pierdut meciuri..deci nu e si nu a fost bine...ok..si de ce cand se intoarce situatia si eu sunt cea care detine controlul nici asa nu imi convine?? Marturisesc si cei care ma cunosc pot sustine acest lucru, sufar putin de masochism ;)), insa acest lucru nu se accepta ca si scuza...Revin deci la intrebarea mea...De ce nu imi convine??? sau nu pun eu bine intrebarea? Sa fie oare CE nu imi convine?
IOI ar zice ardeleanca din mine...daca pana mai ieri aveam un tonus f bun si il asteptam pe iepurila...se pare ca doar cateva zile pot face intr-adevar diferenta si pot ridica intrebari pe care nu indrazneam sa le ridic, antrenata fiind in meciul zilnic cu life..
sssstiu i don't make much sense in ceea ce am scris dar honestly i couldn't give a damn...si cine stie cunoaste..un lucru imi e clar..am nevoie de o vacanta :)) si nu una in fata tv-ului urmarind stirile si nici in fata calcului urmarind fluctuatiile de pe mess...ci una asa cum de mult visez...eu...cabana.....3 zile de nepasare...nu tu ganduri banale de zi cu zi..nu tu telefoane..explicatii inutile...si muntele;;)
reflectii...
Acum 14 ani

